O ruina

Nu este om care să nu aibă ochi şi care să nu vadă că Ţara aceasta bogată a ajuns o ruină. Şi pe deasupra acestor ruine întinse cât ţine pământul românesc, o ceată de mişei, o ceată de imbecili, o ceată de tâlhari fără ruşine şi-au ridicat palate în sfidarea ţării care geme de durere şi spre pălmuirea suferinţelor tale, popor român. Ce-i cu ţara asta?Ce are? E săracă? N-are câmpuri şi dealuri pline cu holde de aur? Nu are fier si cărbune şi marmoră în maruntaiele pamântului? Nu pleacă în fiecare zi zeci de mii de vagoane de petrol peste hotare? Nu pleacă mii de vagoane încărcate cu lemnărie peste mări şi ţări?Nu are oameni care muncesc de la răsăritul soarelui şi până noapte târziu? E săracă?

NU! E suptă! Vorba poetului care se plânge umbrei lui Ştefan cel Mare:

"Măria ta, la noi în zadar ară plugul,

căci holdelor noastre cu spicul de aur,

Străinul le fură belşugul"

Ce-i cu oamenii din ţara asta de se mănâncă între eica nişte câini? De ce nu-şi mai dau bună ziua prin sat? De-şi întorc spatele unul altuia chiar şi în Biserică în faşa Sfântului Altar? Cine-s aceştia care trag cu dinţii din Tară ca dintr- bucată de găină friptă? Oare n-or fi sosit vremurile din Evanglelie cari spun: "se va ridica frate contra fratelui şi copii contra părinţilor? " Şi n-aţi văzut aceste alegeri, când frate sa bătut cu frate cu copii cu tatăl său?... Se împlinesc scripturile... Şi spune în Evanghelie: atuncea va veni sfârşitul lumei... Şi eu tălmăcind: atunci va veni sfărşitul neamului şi al Tării aceleia, în care se vor întâmpla asemenea lucruri.

Sfârşitul Neamului Românesc. Intrarea lui în robia străinului. Îngenunghierea lui treptat, treptat. Şi stingerea lui.

De aceea:

BĂRBAŢI ŞI FEMEI

Cât mai sunteţi în vigoare şi mai puteşi să vă smulgeţi din mrejele morţii, ridicaţi-vă ca un singur om... Strigaţi în toate părţile:

- Stăini ne-au copleşit.

- Politica ne omoară.

C.Z. Codreanu, 1937